Sunt convis ca majoritate isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc.Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere"al carui obiect de activitate este apicultura?
Stupina stationaraSe bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii(cate 30-35 buc/vatra),cu o distanta de 5-6 km intre ele.La un nr de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat nr de km facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi proprietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot nr de familii.Un alt obiectiv este consituirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra.
Stupina pastorala
Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport urmand ca in pauzele dintre expeditii sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima devenind rentabil la un nr de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana);material genetic(roiuri,matci)se obtine prin mijloace proprii;apicultorul are o alta munca de baza.
Semiprofesionistii - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unelte produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionistii - se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un nr optim fiind undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical,stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu