Cresterea matcilor in stupina

Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda matcile,taica,matcile.Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca.O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate:productia de miere,blandetea albinelor,apetitul mai mare sau mai mic pentru roit,starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune,dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici,cum ar fi producerea matcilor in stupina proprie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele subiecte:
- cresterea controlata a matcilor de calitate;imperecherea matcilor in nuclee;introducerea matcilor in familiile de albine.
In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.o sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor - conditii generale
De obicei stuparii amana cu un nr bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se multumesc cu procurarea de matci din comert sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala.E perfect si asa!!!Se poate si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie nu e mai mare,decat aceea de a produce regine(poate doar obtinerea unei productii apicole mari).
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.In unele cazuri si prima jumatate a lunii iulie este favorabila asta in functie de locatia geografica a stupinei.In toate cazurile(indiferent de metoda aleasa),stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un nr mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet;sa aiba cuiburile bine impachetate;sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia roieste natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate,este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta.Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca dezideratul este greu de atins,daca nu imposibil.Natura,procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5% din totalul familiilor pe care le avem,asa ca a insista in acest sens este o greseala.Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.
Ce avem de facut?
Inca din primavara familia vizata(cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim.Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc.si exista un nr mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit,prelevate din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara,cat si de o stramtoare a cuibului.In scurt timp prin aparitia noilor generatii,populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un nr mare de botci.In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate se recolteaza cele mai frumoase,cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.Inainte de a taia,lama se incalzeste la o lampa cu spirt.Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata,avand grija sa nu leturtim.In final acestea se folosesc imediat,fie formand nuclee de imperechere,fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.

Dezvoltarea familiei de albine

Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand in functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade:
Prima perioada : se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste,ponta matcii ajunge la 1000 oua pe zi.albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.
Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.
Perioada a doua : se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic,depune peste 2000 de oua/zi;nr de albine doici creste si ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatia insuficienta etc.),apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi se numeste roi primar si care contine aprox.50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport,de unde o sa zboara poi spre o alta destinatie.
Perioada a treia : este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod normal toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,seprembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare asigurand cresterea noilor larve.
Perioada a patra : este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mendinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Apicultura - o afacere de succes

Sunt convis ca majoritate isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc.Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere"al carui obiect de activitate este apicultura?
Stupina stationara
Se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii(cate 30-35 buc/vatra),cu o distanta de 5-6 km intre ele.La un nr de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat nr de km facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi proprietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot nr de familii.Un alt obiectiv este consituirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.

Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra.
Stupina pastorala 
Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport urmand ca in pauzele dintre expeditii sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima devenind rentabil la un nr de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul.

O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana);material genetic(roiuri,matci)se obtine prin mijloace proprii;apicultorul are o alta munca de baza.
Semiprofesionistii - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unelte produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionistii - se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un nr optim fiind undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical,stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.